LUPTA VOASTRĂ ESTE A DOMNULUI (vezi 2 Cronici 20:15)


Motivul pentru care scriu aceste rânduri este de a vă reaminti că lupta pe
care o duceţi acum nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu. Dacă sunteţi unul
din copiii Lui, puteţi fi siguri că satan „va fi furios pe voi.”

În 2 Cronici 20 o oştire mare a venit împotriva poporului lui Dumnezeu.
Împăratul Iosafat şi oamenii săi şi-au îndreptat faţa să-L caute pe
Domnul şi să postească. Împăratul a strigat la Dumnezeu cu o rugăciune cu
care majoritatea din noi ne-am rugat uneori în călătoria noastră
spirituală: „Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi,
care înaintează împotriva noastră, şi nu ştim ce să facem, dar ochii
noştri sunt îndreptaţi spre Tine” (20:12). „Duhul Domnului a venit în
mijlocul adunării…Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi…căci nu voi
veţi lupta, ci Dumnezeu” (20:14-15).

Isaia a adresat următoarea avertizare tuturor forţelor satanice: „Pe cine
ai batjocorit şi ai ocărât tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi
ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel” (Isaia 37:23).

Dumnezeu i-a spus poporului lui Israel şi ne spune şi nouă astăzi: „Lupta
nu se dă împotriva voastră. Este mânia lui satan îndreptată împotriva
Mea, Domnul care locuieşte în voi.” Dumnezeu i-a spus lui satan: „Dar Eu
ştiu când stai jos, când ieşi afară, când intri şi când eşti mânios
împotriva Mea” (37:28).

Te întreb acum: unde se dă lupta ta? În căsătoria ta? Afacerea sau
serviciul tău? Finanţele tale? Sănătatea ta? Se intensifică lupta ta de zi
cu zi? Dacă ai o inimă pentru Isus şi o dorinţă de a te lipi de El, te vei
confrunta cu furia iadului. Dar aceasta nu va fi lupta ta.

Poţi să sfârşeşti lupta ta rapid dacă alegi acest lucru, pur şi simplu
renunţând şi cedând temerilor şi îndoielilor tale. Satan nu-i va deranja
pe cei care abandonează încrederea lor în Domnul.

Da, lupta este a Domnului, dar şi noi avem partea noastră, aceea de a avea
încredere şi de a crede promisiunile Sale în faţa disperării şi a ceea ce
pare a fi imposibil. „Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele:
„Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu
vederea înaintea Dumnezeului meu?” (Isaia 40:27).

Credinţa cere ca eu să dau toate problemele mele – toate situaţiile mele
critice, toate temerile mele, toate îngrijorările mele – în mâna
Domnului. Atunci când am făcut tot ce-am putut şi ştiu că lupta mea este
peste puterile mele, eu trebuie să supun totul în mâinile Sale.

Domnul nostru ştie de furia lui satan, iar noi trebuie să credem cu adevărat
că El va acţiona. El ne va conduce prin ape şi foc şi va pune pe fugă pe
toţi duşmanii spirituali. Iată ce spune Cuvântul lui Dumnezeu privitor la
ceea ce va face El: „Deci pentru сă eşti mânios împotriva Mea…a ajuns
până la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale şi zăbala Mea
între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai
venit” (Isaia 37:29).

Dacă vei sta ferm în credinţa ta – având încredere în El, odihnindu-te
în promisiunile Sale, respingând toate minciunile lui satan care asaltează
mintea ta – atunci să te aştepţi ca Dumnezeu să vină prin Duhul Său în
situaţia ta şi să aducă un sfârşit neaşteptat pentru lupta ta. El va muta
cerul şi pământul pentru a te elibera şi a croi o cale de ieşire. „El a
pus capăt războaielor” (Psalmul 46:9).

by David Wilkerson

VĂ SALUT ÎN NUMELE MINUNAT AL DOMNULUI!


Am fost interesat de ceea prin ce trecea David când a spus: „Când îmi este
mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoşti cărarea” (142:3). El repetă acest
lucru în versetul 143:4: „Îmi este mâhnit duhul în mine, îmi este
tulburată inima înăuntrul meu.” De fapt, David Îi spune lui Dumnezeu:
„Mă înec în necazul meu. Sunt atacat de duşmanii mei. Toate acestea mă
doboară.” El a strigat către Domnul: „Ia aminte la strigătele mele,
căci sunt nenorocit de tot…Scoate-mi sufletul din temniţă” (142:6-7).

Preaiubiţilor, aceste cuvinte sunte scrise de dragul nostru, pentru instruirea
noastră. Aici găsim încurajare pentru toţi oamenii lui Dumnezeu care sunt
copleşiţi de necazuri şi dureri. Unii sunt doborâţi de probleme financiare
şi datorii. Numeroşi credincioşi cu greu pot trăi de pe o zi pe alta. Multe
văduve şi cupluri în vârstă de-abia îşi duc traiul.

Deseori am fost acuzat de faptul că sunt prea trist, prea negativ. Oamenii
spun că nimeni nu vrea să audă veşti rele, şi că ei preferă să nu
asculte predicatori care vorbesc despre durere, suferinţă şi necazuri. Dar
adevărul este că majoritatea din noi trăiesc într-o lume în care viaţa
uneori poate fi absolut copleşitoare. La fel ca şi David, ne confruntăm cu
un potop de necazuri şi nu ştim ce să facem mai departe. Ne confruntăm cu
atacuri demonice ale lui satan împotriva credinţei noastre.

Însă anume în vremurile noastre de necaz noi învăţăm să-L căutăm pe
Dumnezeu şi învăţăm să strigăm în durerea noastră. David a spus:
„Îmi vărs necazul înaintea Lui, şi-mi povestesc strâmtorarea înaintea
Lui” (142:2). „Ascultă-mă în credincioşia Ta” (143:1). Eşti tu chiar
în acest moment copleşit de împrejurările din viaţa ta? Fă ceea ce a
făcut David:

• „Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine, ca
un pământ uscat (143:6).

• „Nu-mi ascunde faţa Ta… Fă-mă s-aud disdedimineaţă bunătatea Ta,
căci mă încred în Tine. Arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la
Tine îmi înalţ sufletul” (143:7-8).

• „Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, căci la Tine caut adăpost.
Învaţă-mă să fac voia Tas, căci Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel
bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă! Pentru Numele Tău, Doamne,
înviorează-mă; în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!”
(143:9-11).

Fiţi încurajaţi. Dumnezeu ţine totul sub control! El va răspunde nevoilor
voastre la timpul potrivit.
by David Wilkerson