Să învăţăm de la vultur


Cel care zboară ca un vultur şi scrutează înălţimile de deasupra norilor, trăind la lumina lui Dumnezeu, este nevoit să se mulţumească cu o viaţă mai mult solitară. Nici o pasăre nu este atât de singuratică precum vulturul.

Niciodată vulturii nu zboară în stoluri. Unul sau cel mult doi sunt văzuţi în acelaşi timp, însă viaţa trăită pentru Dumnezeu, chiar dacă face să înceteze relaţiile cu ceilalţi oameni, cunoaşte părtăşie divină. În acest fel, copilul lui Dumnezeu, făcând “ totdeauna ce- I este plăcut” , la fel ca Stăpânul Său, poate spune ca şi Domnul Isus, “ Tatăl nu M- a lăsat Singur… pe Mine Mă veţi lăsa singur, dar nu sunt singur, ci Tatăl este cu Mine!”

999568_359736814155379_606104580_n

Inima îşi cunoaşte necazurile ei


M- am închis în mine însămi, cercetându- mi cu grijă toate ungherele fiinţei, scrutând toate zările pustiului meu sufletesc fără să găsesc ceva care să motiveze aceste stări, aşa că m- am decis să aştept îndurarea Domnului, conform cuvintelor profetului Ieremia: ” Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului!” ( Plângerile lui Ieremia 3: 26). Şi ajutorul nu a întărziat să vină, Domnul arătându- mi ieşirea din impasul în care mă găseam, era aproape de mine, chiar la îndemâna mea, precum odinioară izvorul în pustie, lângă egipteanca Agar – cea arsă de sete ( Geneza 16: 7).

Ca să nu mai lungesc vorba, gândul m- a dus la acest verset: “… o inimă liniştită este viaţa trupului!” ( Proverbele 14: 30). Nici un străin nu se poate amesteca în bucuria inimii mele pentru a mi- o împuţina sau tulbura. Şi ca să fiu mai sigură, mi- am luat cărţile şi m- am retras în locul meu tainic… Învăluită în răcoarea şi liniştea dimineţii, îngânată cu cântecul păsărilor, m- am rugat, am răsfoit Biblia, am chemat în amintiri anii copilăriei, am plâns gândindu- mă cum s- au scurs toate, toate… Şi, Cuvântul lui Dumnezeu, citit în această dimineaţă are o dulceaţă aparte…

936249_371398626295312_1938947532_n

Stări…


Săracă?

Am rătăcit cu inima sfâşiată, am cunoscut sărăcia disperată, fiind fără un ban în buzunar preţ de câteva luni, dar El s- a ţinut de promisiune şi m- a hrănit, m- a îmbrăcat, asemeni crinilor de pe câmp. El mi- a promis că o va face şi, într- adevăr, a făcut- o !

” Uitaţi- vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?” ( Matei 6: 26)

saraca1

Singură?

Da, adeseori m- am simţit singură şi cu inima făcută ţăndări când am gustat ce- i dezamăgirea, când am văzut că cei de lângă mine mă tratează cu indiferenţă… şi atunci, în durerea mea, am ales să îi iubesc mai departe! Şi chiar dacă am păşit sfâşiată prin labirinturile întunecate ale singurătăţii mele, El era acolo nemaisimţindu- mă singură vreodată… Şi încă o promisiune a fost împlinită!

” Nicidecum n- am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi!” ( Evrei 13: 5)

singura

Speriată?

O, da!!! De câte ori nu am simţit nopţi de frică şi atunci El a dat la o parte aceste nopţi chinuitoare, spunându- mi: ” Elly, Eu sunt cu tine! Nu te teme!” şi toate temerile mele au zburat, umplându- mi inima cu pace!

” Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v- o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte!” ( Ioan 14: 27)

speriata

Durere şi agonie?

Şi asta a existat! Am experimentat- o şi este o durere mută. De atâtea ori am fost aruncată la pământ şi mereu Îi spuneam că nu mai pot duce această grea povară. Dar, mi- am amintit de suferinţa şi agonia Lui la Golgota şi, din nou, sufletul meu a îngenuncheat plin de adorare, căci mi- a fost îngăduit să cunosc puţin din agonia Trupului Său, şi am uitat de suferinţă cufundându- mă în plinătatea păcii Lui!

” În lume veţi avea necazuri; dar Eu a biruit lumea!” ( Ioan 16: 33b)

singură pasăre

Zâmbeşte


Întreaga mea avere constă în zâmbete luminoase, nostalgice, resemnate, lacrimi amare

de deznădejde sau dulci de fericire, cuvinte, şoapte, căldura altei mâini, adâncurile

altei priviri. O viaţă plină de oameni care vin şi pleacă… Unii îmi lasă ceva,

alţii îmi iau…

Îţi imaginezi cât poate fi de trist să nu ai pentru cine zâmbi? Pentru ce plânge?

Pentru ce ofta?

” Zâmbetul este cel mai frumos machiaj !” ( am citit acest citat undeva şi mi- a plăcut 😀 )

happines

Răscumpără vremea


Nu căuta o viaţă lungă – Hristos a avut una scurtă!

Nu trăi în lux – Hristos a trăit şi a murit sărac!

Nu trăi în plăceri – Hristos nu şi- a plăcut Lui Însuşi!

Nu trăi în faimă – Hristos S- a dezbrăcat de El Însuşi!

Nu trăi în comoditate – Hristos a murit pentru tine!

Răscumpără vremea ca să nu moşteneşti o veşnicie de ruşine şi regrete!

C. T. Studd

images

Să poţi să dai din ce… nu ai!!!


Ce putem da unui semen al nostru când nu avem nimic la îndemână?

Într- o zi, un mare scriitor rus, care avea obiceiul de a nu umbla cu banii la el, întâlni pe un cerșetor, care-i întinse mâna, cerându-i de pomană. Scriitorul, care avea o inimă foarte bună, se căuta prin buzunare, se scotoci, dar nu găsi nici o lescaie.
Atunci, plin de dragoste, întinse mâna cerșetorului:
– Iată, dragul meu, nu am niciun ban la mine, dar îți dau o strângere de mână, cu toată dragostea.
Cerșetorul îi strânse mâna și, cu glas cald de recunoștință, răspunse:
”Mulțumesc, domnule!… Nimeni până la dumneavoastră nu mi-a dat o pomană atât de frumoasă”

Fiecare dă din visteria sufletului său ceea ce are! Întotdeauna găsim să dăm ceva aproapelui nostru! Dacă nu avem bani, putem oferi un gând bun, o vorbă plină de iubire și, mai ales, în aceste vremuri de restriște putem face milostenia sufletească, care este mai de preț decât orice alte bunuri trecătoare.

Aşa că, ţine cont de gesturile mici, nu poţi ştii pe cine faci fericit!! 🙂

Sursa: AICI

images

Fotografii – conferinţa femeilor de la Mamaia, 2013


1001657_10201496259630992_342320004_n

Alături de noi la conferinţa femeilor a fost invitată special, Shaneen Clarke. Temele susţinute de Shaneen în cadrul conferinţei au fost: ” Eliberând destinul din întuneric”; ” Cea care oferă viaţă” şi ” Mai mult decât biruitoare în realitatea căsniciei/ sesiune pentru femei căsătorite”

1011970_679775928704945_1002818410_n

Au fost prezente surori din toate regiunile ţării României, dar şi din Elveţia, Italia, Anglia, etc.

993609_10201496247630692_976783913_n

” Leagă- ne, Doamne, pe toate- mpreună cu lanţuri ce nu pot fi rupte ” – împreună am fost o inimă şi un glas care s- au înălţat către Tronul de Har al Împăratului căruia I ne închinăm 🙂

6958_10201496254070853_764072941_n

1005689_208333692653179_1938146577_n

” Suntem generaţia care se va ridica.. ” – acest imn au proclamat studenţii de la ” Centrul Român de Studii Transculturale” prezenţi la conferinţă

992877_679778135371391_1414886084_n

Trei femei extraordinare care au stat la dispoziţia lui Dumnezeu şi sub călăuzirea Duhului Sfânt ne- a încurajat: Lidia Zeller – cu tema ” Un destin trasat sau un destin pe care ni- l construim noi înşine” ; Elena Nini – cu tema ” Unicatele sunt cele mai scumpe” şi Dr. Rodica Maloş – cu tema ” Destin glorios”, din Portland, SUA

sshaneen and rodica volintiruShaneen Clarke împreună cu sora Rodica Volintiru, o altă femeie extraordinară. Rodica a avut şi dumneaei o sesiune, iat tema a fost ” Mai mult decât biruitoare în lupta cu descurajarea”

1043998_10201496298631967_214467538_n

Echipa de închinare din Cluj, de la şcoala biblică, ” Cristos pentru România” – fetelor, aţi fost la înălţime!! 🙂

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sora Ligia Seman susţinând tema conferinţei, ” Destine măreţe şi războiul spiritual” şi rugându- se pentru sora Fida Hallal

carmen si ligi

Ligia împreună cu buna ei prietenă, Carmen Franciuc – studentă la CRST

ligi

Fericirea o simt atunci când pot citi bucuria pe feţele prietenilor… bucuria este bine cuibărită în inima Ligiei încât dă pe afară 🙂

fr. tibi seman

Fr. Tibi ” în pauză”, lucrează! De fapt, care pauză?! 😉

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Împreună cu o familie minunată – Marian şi Rodica Volintiru!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Împreună cu o femeie extraordinară – Dr. Rodica Maloş !

1003088_635357653142655_2065392005_n

Dumnezeu a pus valoare în noi şi El ne dă puterea să ne îndeplinim visul!( Dr. Rodica M.)

Simte cu cel de lângă tine


Deplinătatea iubirii aproapelui înseamnă să fii pur şi simplu în stare să îl întrebi: “Care îţi este chinul?” înseamnă să ştii că nenorocitul există, nu ca o unitate într-o colecţie, nu ca un exemplar al categoriei sociale etichetate “nenorociţi”, ci ca om, exact asemenea nouă, care a fost lovit într-o zi de nenorocire şi în care s-a întipărit pecetea ei inimitabilă. Pentru asta e de ajuns, dar indispensabil, să ştii să îndrepţi asupra nenorocitului o anume privire. O privire care este înainte de toate privire atentă, în care sufletul se goleşte de orice conţinut propriu pentru a primi în sine fiinţa pe care o priveşte aşa cum este ea, în adevărul ei întreg. Numai cel capabil de atenţie e capabil de o asemenea privire.

Simone Weil în ” Forme de iubire implicită a lui Dumnezeu” (2005)

india-poverty

Singur în bătaia vântului pentru Dumnezeu


Motivul pentru care este atât de multă trăire superficială, atât de multă vorbire, dar puţină ascultare, constă în faptul că prea puţini sunt gata să plătească preţul de a fi, precum pinul pe un vârf de munte, singuri în bătaia vântului pentru Dumnezeu, acolo unde sunt îndepărtate de noi lucrurile care pot fi clătinate, pentru a rămâne lucrurile ce nu se clatină. Noi, cei care- L urmăm pe Cel Răstignit, nu putem trăi o viaţă uşoară; noi suntem chemaţi să suferim pentru a putea înţelege suferinţa unei lumi păcătoase, străină de Dumnezeu.

Fruntea I- a fost încoronată cu spini, noi căutăm trandafiri pentru cununa noastră?

Mâinile I- au fost străpunse de cuie; mâinile noastre sunt împodobite cu bijuterii?

Picioarele- I erau goale şi pironite; picioarele noastre păşesc delicat?

Ce ştim noi despre agonie?.. despre lacrimi ce te ard înainte de a cădea?… despre o inimă frântă?… despre dispreţul celorlalţi? ( Amy Carmichael)

Dumnezeu să ne ierte, pentru că adeseori tânjim după o viaţă prea puţin asemănătoare cu a Lui, bucurându- ne de lucrurile pământeşti…

” Cine nu- şi ia crucea lui şi nu vine după Mine nu este vrednic de Mine.” ( Matei 10: 38)

521550_4883963730199_1503079257_n

Frumuseţea lui Dumnezeu – prin post şi rugăciune!


Te- ai întrebat vreodată ce reprezintă pentru tine cartea? Sunt sigură, că da! Şi eu m- am întrebat mereu şi într- un final am descoperit ce înseamnă.Dar cum nu pot ţine numai pentru mine, o să vă împărtăşesc şi vouă ce am descoperit.

Cartea este viaţa noastră, aşa- i? Cei care citesc cărţi, înţeleg despre ce vorbesc 🙂 Ea este în viaţa noastră un element central al creării unui psihic sănătos, a unei culturi generale; este sprijinul în cazul unei decăderi nervoase; este uneori ceva mai mult decât un profesor, deoarece cu ajutorul ei putem să descoperim lucruri noi… Ea ne face să fim mai buni într- o lume tot mai alertă, ne ajută să trecem peste greutăţile vieţii, ne întăreşte… practic, ne face parcă să vedem lumea cu alţi ochi!

Cartea este un mod de comunicare… Ştim cu toţii că a scrie, este o artă deoarece trebuie să ai dar pentru a putea să realizezi ceva de calitate.. Trebuie să ştii să împleteşti cuvintele în aşa fel încât cel ce citeşte să fie atras de ceea ce scrii şi să aibă posibilitatea să înveţe ceva nou din conţinutul lecturii.

Marian si RodaÎn urmă cu câteva zile, am primit o carte scrisă de Rodica Volintiru, ” Cunoaşterea frumuseţii lui Dumnezeu – prin post şi rugăciune” . Lecturând această carte, m- am putut identifica cu sentimentele exprimate prin cuvinte, dar nu oricare, ci doar acelea care provin din inimă şi care sunt una cu ceea ce simte autoarea.

Cartea, ” Cunoaşterea frumuseţii lui Dumnezeu – prin post şi rugăciune”, este un sprijin şi ne ajută să înţelegem tainele lui Dumnezeu. Pe filele ei, găsim scrise sfaturi; ne putem identifica de cele mai multe ori cu autoarea (sigur, experienţele noastre sunt diferite de ale autoarei, dar într- o oarecare măsură ne regăsim în experienţele ei!). De asemeni, putem culege multă înţelepciune din experienţele trăite de Rodica împreună cu Dumnezeu. Dacă suntem atenţi la ceea ce citim în această carte, ne putem ” adăposti” de gurile rele, dacă ne dorim cu ardoare caracterul lui Dumnezeu în noi, aşa cum afirmă autoarea: ” Tată, doresc aşa de mult să formezi în mine caracterul Tău. Doresc să am inima Ta, smerenia Ta, şi toată roada Duhului Tău cel Sfânt în mine.”

În cartea, ” Cunoaşterea frumuseţii lui Dumnezeu -prin post şi rugăciune”, găseşti alinare, şi cu cât eşti mai atras să o citeşti, cu atât găseşti răspunsuri la întrebările tale… te regăseşti în luptele autoarei!

Nu vreau să vă dezvălui eu prea multe, ci îmi doresc să puteţi descoperi chiar voi despre ce vorbesc!!

În mod inteţionat vreau să pun accent pe un lucru important: nu neglijaţi Sfânta Scriptură!! Veţi putea observa că autoarea, Rodica Volintiru, are ca temelie Sfânta Scriptură!!

Dacă doreşti ca numărul de cărţi din biblioteca ta să se înmulţească, nu ezita să scrii direct autoarei la adresa de mail:roda4jesus@yahoo.ca sau la acest nr de telefon: 0748303230-SORINA (pentru cei care locuiesc în România).

rodica carte

La o astfel de iubire, nu poţi răspunde decât cu iubire!


Elly, Eu sunt Domnul tău şi astăzi îţi vorbesc aşa: ” Eu voi merge înaintea ta, voi netezi orice drum muntos, pentru tine voi sfărâma orice uşă de aramă şi voi rupe orice zăvor de fier…

Ţi- am promis că îţi voi da vistierii ascunse şi bogăţii îngropate, ca să ştii că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te- am chemat pe nume…

Din dragoste pentru tine, aleasa inimii Mele, te- am chemat şi ţi- am vorbit cu bunătate, chiar dinainte ca tu să Mă cunoşti…

Elly, să ştii că Eu sunt Domnul tău şi nu este altul afară de Mine! Eu te- am încins mai dianinte ca tu să Mă descoperi şi să Mă cunoşti… Doresc ca toţi să ştie, de la răsăritul soarelui şi până la apusul soarelui, că afară de Mine nu mai este alt dumnezeu… EU SUNT DOMNUL!!!”

Parafrazare din cartea ISAIA 45: 2- 6

1011182_598788266818279_631153994_n