Atenție la cuvinte !!


“ Nu te grăbi să deschizi gura
și să nu- ți rostească INIMA cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu;

căci Dumnezeu este în cer și tu
pe pământ, de aceea
să nu spui vorbe multe.

Nu lăsa GURA TA să te bage în păcat
și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu:
“ M- am pripit!”

Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina CUVINTELOR TALE și să

NIMICEASCĂ lucrarea mâinilor Sale?

Concluzie :

Este o deșertăciune în Mulțimea vorbelor, de aceea :
TEME- TE DE DUMNEZEU !”
Eclesiastul 5: 2,6,7

PhotoCredit: Perla Suferinței

10 thoughts on “Atenție la cuvinte !!

  1. “Începutul întelepciunii este FRICA de Domnul; si stiinta sfintilor este priceperea.”
    “Dar cât despre FRICOSI, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”
    O seara si o saptamâna binecuvântata, drag Suflet frumos !

  2. Cuvintele sunt făcute să ascundă gândurile! De aceea eu mă joc mereu cu ele. În curând voi scrie și despre inimă…. Redau începutul:
    „Jocuri de cuvinte – inimă
    Geografie lingvistică

    (postarea precedentă)

    Inimă

    Moto: „Un fort ascuns de-o baricadă,/ Ce nu se teme de grenadă,/ Nici de atacul baionetei,/ Dar cade la surâsul fetei.” („Inima”, definiţie epigramatică de Mircea Trifu, din „Epigrame cu şi despre femei”, 1999)

    Nu puneți la inimă ceea ce scriu despre inimă, pentru care în dicționarele românești sunt 56 de definiții! Toate mamiferele cu sânge „cald” au inimă. Inima este organul intern musculos, central, al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracții ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare. La bătrânețe nu mai ai inmă, ci cord!
    Am moștenit cuvântul din latinescul medieval anima, „suflet, spirit, viață”, din animus, moștenit din proto-italicul *anamos, din proto-indo-europeanul *h₂enh₁mos, un derivat al lui *h*enh₁-, „respirați”. Animus este cognat cu grecescul antic ánemos – ἄνεμος, „vânt, adiere”, vechiul armean hołm – հողմ, „vânt”, vechiul frisisn omma, „respirație”), engleză onde („suflare”) (dialectală), norvegiană ånde („ respirație ”, eventual și cu sanscritul ánila – अनिल, „aer, vânt”, tocharianul āñme, „sinele; sufletul” și vechiul armena anjn – անձն, „persoană”. Uf! Iar cord e moștenit din latinescul cor, cordis, „inimă, suflet, minte, din proto-italicul *kord, din proto-indo-europeanul *ḱḗr ~ *ḱr̥d-.
    În alte limbi inimii i se spune:
    → adanvdo – ᎠᏓᏅᏙ în șeroki;
    → āg°ə – агәы în abhază;
    → ajéídíshjool în navajo;
    → beh dooŋ- បេះដូង în kmeră;
    …….”
    PS: Nu am uitat nici „perla”….

  3. Atentie mare la cuvinte. . . să învăţaţi să nu treceţi peste ce „este scris” (1 Corinteni 4:6)
    Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. . . (1 Petru 4:11a)
    N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească şi să fii găsit mincinos. (Prov 30:6)
    Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.” (Matei 12:36-37)

    Şi dacă cineva nu înţelege, să nu înţeleagă! (1 Corinteni 14:38)

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s