Posted in Uncategorized

Îti multumesc…


Advertisements
Posted in Uncategorized

​Așteaptă cu răbdare


” Puterea lui Dumnezeu este eliberată atunci când ne rugăm cu credință și ne punem nădejdea în El pentru că credința este ceea ce-i face plăcere. Răbdarea este o însușire a credinței care poartă o putere în ea însăși – puterea speranței. Credința răzbate pe tărâmul spiritual și așteaptă manifestarea puterii supranaturale a Lui Dumnezeu care face ceea ce nici o persoană de pe pământ nu poate face. Îndoiala, pe de altă parte, este teama că nu se poate întâmpla nimic bun; ea nu-i face plăcere lui Dumnezeu și nu este ceva ce El poate binecuvânta. Suntem fără putere atunci când trăim în îndoială, în dezamăgire și în neîncredere față de Dumnezeu.

Gândește-te la un moment din viața ta când nu erai sigur că Dumnezeu te va ajuta să-l depășești. Nu erai în stare să te rogi cu prea multă putere, nu-i așa? Acum amintește-ți un moment din viața ta când inima ta a avut încredere totală în Dumnezeu și credeai cu adevărat că El te va ajuta să-l depășești. De data asta te rugai cu putere, nu-i așa? Asta e puterea răbdării în rugăciune. Chiar dacă lucrurile nu evoluează așa cum ai fi sperat, încrede-te în Dumnezeu pentru a ști ce este cel mai bine și stăruiește în a aștepta lucruri mari din partea Lui.

Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine, astăzi: așteaptă-te ca Dumnezeu să facă lucruri mărețe în viața ta și roagă-te cu îndrăzneală.”

Posted in Uncategorized

Tatăl nostru


” Tatăl nostru care ești în ceruri… “

– legătura mea cu Tatăl universului, stabilește o relație pe care trebuie să o dezvolt.

“… vie Împărăția Ta…” 

– Ce este Împărăția lui Dumnezeu?

   – pace, bucurie, neprihănire în Duhul Sfânt.

” … facă- Se voia Ta!”

– în fiecare zi să se facă voia Ta, Doamne !

Arată- mi voia Ta;

Să faci voia Ta în viața mea;

Să- mi descoperi voia Ta și să o împlinesc în fiecare zi.

Voia Ta  este : 

– sfințirea mea – să fiu exemplu în vorbire, purtare, conduită, slujire, pentru că atunci se va vedea că Tu ești cu mine… 

să- Ți mulțumesc pentru toate lucrurile fie bune, fie rele…

tot ce găsește mâna mea să facă..

– să Te iubesc cu TOATĂ inima, nu parțial..

să cânt, să Te laud, să Te ador cu tot sufletul meu …

Posted in Uncategorized

El e Marele Raspuns 


Vara inimii se apropie… 🌸☀❤


Câteodată, viața e un examen dificil…

Oh, seamănă chiar cu testele la chimie, din timpul liceului…

Când te luau transpirațiile că nu înțelegi rațional cum se rezolvă problemele cu un enunț de vreo jumătate de pagină, că ești într-o lume cam paralelă și un sentiment adânc de frustrare și dezamăgire…


Formule kilometrice învățate mecanic, fără logică…

Toate la pachet cu o pereche de ochi critici care făceau ca situația să pară fără ieșire…


*


Și, uite așa, în mijlocul zilelor senine, poate sosi tristețea, și suferința, și întrebările fără răspuns, și adevărata față a oamenilor și o mie de alte lucruri care te scot din sfera obișnuitului și te aruncă vertiginos într-o lume necunoscută, cu care nu ești familiar…


Aici ești testat cât poți să rabzi, să înduri, să crezi puternic într-un Dumnezeu nevăzut, să iubești, să continui să îi ții în inimă pe cei despre care știi că ești pe un loc secund în viața lor, să te rogi și să speri, să lupți pentru viața la care ai visat dintotdeauna și să te lupți cu El, în toiul negrei nopți, ca Iacov la Betel în vremurile demult apuse, ca să te binecuvinteze pentru Veșnicie…


Să-ți împui, să te disciplinezi, să-i ordoni inimii să nu se lase pradă disperării, chiar dacă s-ar clătina temeliile Pământului…


Să stai la Ușa Îndurării, de unde provine orice dar perfect și să nu dai înapoi cu nici un chip, în ciuda oricăror evidențe…


Fiindcă ți-a spus de atâtea ori, cu o Voce care e imposibil a fi uitată vreodată, că toate sunt cu putință celui care crede…


Să stai și să bați, să ceri și să fii consecvent, până Ușa se va deschide și-L vei putea privi în ochi…


Și, în acel moment cu conotație istorică, El va șterge orice lacrimă…


Fiindcă a fost investit cu putere fără limite, fiind Domn peste viață și peste moarte, Stăpân peste imposibil…


*


Uneori, viața e un examen cu un grad de dificultate ridicat…

Infinit mai greu decât testele la chimie sau decât unele dintre examenele de la Facultatea de Drept…


Și, chiar dacă acum e întuneric și ți-e frig în suflet, într-o Zi va fi lumină și vei înțelege tot… Vara inimii se apropie… În curând…


Fiindcă El e Marele Răspuns…

With love, Dany M.

Posted in Uncategorized

​Și despre tine se va povesti…


Cu câtva timp în urmă, în drum spre acasă, trecând prin Piața Victoriei, am poposit câteva minute să arunc o privire la căsuțele cu <bunătățuri>…

Nu am cumpărat nimic, chiar dacă produsele îți făceau cu ochiul și mirosul era îmbătător…

Cine știe, poate zilele următoare o să iau ceva, măcar așa de poftă, care să nu aducă mari prejudicii stilului de viață sănătos… 
Și mă bucur mult de scurta mea vizită…

Nu pentru vederea cârnaților și a altora înrudite, cât pentru sentimentele renăscute din alte vremi…
Parcă m-am teleportat instant în lumea copilăriei, în atmosfera de sărbătoare a unui sat ardelenesc binecuvântat…

Și mi s-au perindat prin fața ochilor o pleiadă de oameni tare dragi inimii…
Crâmpeie de amintiri, devenite nemuritoare, m-au invadat…

Bunicul, cu poveștile lui din război și multe altele de viață…

Mătușa, sora lui, ținând piept vicisitudinilor cu o inimă care a ținut-o până la 90 de ani și cu veșnica ei iubire care mi-a purtat-o…

Sr. Valeria, cu bomboanele și pozele din America…

Pionierii credinței de la biserică, de o puritate morală și o tărie de caracter rar întâlnită, chiar dacă au fost oameni simpli, poate cu puține clase, dar cu o înțelepciune fără asemănare…
Apoi, poveștile despre străbunicul, care era primarul satului, pe vremea aceea comună… 

Ca un fel de antreprenor al lumii sale…

Cred că ne-am fi înțeles atât de bine și am fi avut nevoie de ore întregi de discuții…
Pâinea, cozonacii și prăjiturile coapte în cuptorul țărănesc cu lemne de către mami, specialistă în <imposibilități pentru mine>… 
Oh, și atât de multe alte amintiri de neprețuit…
Mă simt norocoasă și privilegiată să car, adânc în suflet, o lume plină de magie și har…

Zeci de oameni cu sufletul înmiresmat și cu chipul strălucind a Cer…
Unii dintre ei nu mai sunt astăzi…

Cum aș vrea să îi mai văd, măcar o dată, să le spun un gigantic mulțumesc…
Pentru că merită, pentru că, cu toate că unii dintre ei n-au aflat niciodată, prin tot ceea ce au reprezentat de aproape sau de la distanță, au pus o cărămidă la clădirea lumii mele interioare…
Și pe acei din străbuni, de acum peste o sută de ani, de care am aflat doar din ce mi s-a povestit, aș vrea să-i privesc în ochi și să le spun că au fost fabuloși, cu toate că epoca în care au trăit a fost atât de diferită de lumea noastră…

Exemplul și mărturia lor a străbătut erele și au ajuns până la mine…
Despre toți aceștia s-a vorbit și s-a povestit…

Prin cine au fost și prin ceea ce au făcut, au pus temelia generațiilor următoare…
Gândindu-mă la aceste aspecte esențiale, mi se răscolește sufletul și mă responsabilizez…
Nu sunt singură în Univers…

Chiar dacă nu mi se spune întotdeauna, și despre mine se vorbește chiar acum…

Și cei care vor veni vor afla povestea mea…

Sunt un indicator spre Cer, spre Lumină, spre o Viață plină de sens, în care fiecare zi să fie o sărbătoare și o aventură?
Și despre tine se va povesti…

Inevitabil…

Cum ai vrea să arate povestea ta?

Ai fost un ridicător de poveri? 

Ai dăruit măcar un strop de iubire?

Știu că ești ocupat și că timpul tău este limitat, însă ai fost cel puțin cinci minute în inima celuilalt ca să-și plângă amarul sau să celebreze victoria? Te-a interesat o istorie care nu era a ta? Sau ai tăcut când celălalt se confrunta cu moartea?

Ai arătat că îți pasă cu adevărat? 

Ți-ai mărturisit admirația, iubirea, prețuirea și respectul? 

Ai fost prezent când restul Planetei avea altceva mai bun de făcut?

Ai lăsat o urmă de speranță și de încurajare în inimile prin care ai pășit?

Ai mers două mile când ai fost rugat să mergi doar o bucată de drum? 

<Ai fost diferit pentru a te face de neuitat…>, cum zice înțeleptul?
Dacă te străduiești să fii și să faci acestea și altele și mai minunate, amintirea ta va dăinui în veci de veci…
Și, ah, ajungi coach imortal, susținând inimi și consolidând vieți pentru Veșnicie… 🌸

With love, Dany M.

Posted in Uncategorized

Ţese cu rugăciune…. 


” ​Îţi voi da vistierii ascunse, bogăţii îngropate. Isaia 45:3)

În faimoasele magazine de dantelă din Bruxel, există camere speciale pentru fabricarea celor mai fine dantele din lume, cu cele mai delicate modele. Camerele sunt ţinute complet în întuneric, cu excepţia luminii care cade direct pe modelul în lucru, de la o fereastră foarte mică. Doar un singur om stă în fiecare cameră mică, în care razele înguste de lumină cad pe firele pe care el le ţese, pentru că dantela este întotdeauna mai frumos şi mai delicat ţesută când ţesătorul însuşi este în întuneric, şi numai lucrul lui este în lumină.

Uneori întunericul din vieţile noastre este mai rău, pentru că nu putem nici măcar să vedem pânza pe care o ţesem sau să înţelegem ce facem. De aceea noi nu putem vedea nici o frumuseţe şi nici un eventual rezultat bun din experienţele noastre. Şi totuşi dacă suntem credincioşi să ne croim drum înainte şi „dacă nu vom cădea de oboseală“ (Gal. 6:9), într-o zi vom afla că cea mai splendidă lucrare a vieţii noastre a fost făcută în acele zile când era cel mai întuneric.

Dacă ai impresia că trăieşti în întuneric adânc, pentru că Dumnezeu lucrează pe căi ciudate şi misterioase, nu te teme. Mergi pur şi simplu înainte în credinţă şi în dragoste, neîndoindu-te de El niciodată. El veghează şi va scoate ceva bun şi frumos din toată durerea şi lacrimile tale.

J.R. Miller

Suveicile scopului Său se mişcă

Să ducă planul Său la îndeplinire;

Nu căuta prea curând să dezaprobi

Lucrarea Lui, şi nu-i acorda încă

Motive întunecate, când, păşind tăcut,

Zăreşti un labirint închis;

Căci iată, cu fiecare fir mai negru

Se împleteşte un fir de aur.

Ţese cu bucurie,

Nu cu lacrimi,

El cunoaşte calea pe care mergi cu greu;

Ţese cu grijă,

Ţese cu rugăciune,

Dar lasă firul în mâna lui Dumnezeu.”

Posted in Uncategorized

​Și trăia odată Iov… 


Cel mai bogat dintre fiii Răsăritului, cum îl numește scriitorul biblic.

Cel mai faimos, cel mai bine văzut, cel mai căutat, cu haine și pantofi de firmă ultimul trend, cu euro vremii lui pe care îi era imposibil ca să-i poată număra, atât de mulți avea, cu servitori – zeci și sute, cu hambarele pline, cu o familie numeroasă și cele mai frumoase fete, cu aur, argint și diamante, cu toate dorințele împlinite și cu o sănătate de fier.
Dar, mai presus de orice, Iov era cel mai credincios om de pe fața Pământului și Dumnezeu a început să Se laude cu el, într-atât încât cuvintele alese la adresa lui au ajuns și la urechile Inamicului…
Și, plin de invidie fără margini, a și început șantajul emoțional la adresa Celui Preaînalt: spui că Iov e așa și așa și nimeni de pe Planetă nu este ca el… Normal, dacă i-ai dat atâta și l-ai făcut stăpân peste jumătate din Glob…

Oricine, dacă ar fi fost în locul lui, ar fi făcut, cu siguranță, la fel…
Și astăzi, și mâine, și câteva zile a persistat în pledoaria sa diabolică, până când, într-o bună zi, cu un tupeu de care numai el era în stare, I-a cerut pe față Domnului să-l pună la probă pe cucernicul Iov…
Astfel a început calvarul: azi a pierdut bogățiile, mâine i-au murit slugile, poimâine alte nenorociri, zilele următoare i-au murit fetele și, la final, în culmea apogeului suferinței, s-a îmbolnăvit el însuși de o boală cumplită.
Prietenii îl priveau, îl compătimeau, tăceau, iar vorbeau, își dădeau cu părerea, soția îl îndemna să-L blesteme pe Dumnezeu și să moară…

Nimeni nu era cu adevărat alături de el…
În mijlocul cuptorului încins, stătea singur, și totuși atât de statornic în credința lui…
Era foarte sigur că, după viața de aici, îl așteaptă în Cer viața eternă…

Era pe deplin convins că, de fapt, el nu va muri niciodată…
Dincolo de Cortină, în lumea invizibilă, stătea Vrăjmașul, turbând de mânie, fiindcă nu se așteptase la așa ceva…
Priveau și îngerii, iar Domnul plin de slavă nu mai putea de bucurie că Iov a trecut testul fără precedent…
Era un moment unic în istorie când suferința lui Iov a luat sfârșit și a primit înapoi tot ceea ce pierduse.

Familia i-a fost reîntregită, primind alți copii în locul celor pierduți, bogății fără număr, iar sănătatea nespus mai bună decât era la începuturi…
Iov a biruit…

A strălucit atât de tare încât Dumnezeu a avut încredere în el că nu va da înapoi…
L-a vegheat din umbră și a fost cu el tot timpul, chiar și atunci când singurătatea i-a cuprins sufletul în mrejele ei…
Te-ai gândit vreodată că momentele în care pașii tăi trebuie să străbată văile adânci reprezintă un test fiindcă Cerul se mândrește cu tine?

Fiindcă ești considerat puternic, vrednic și ales?
Ai privit suferința ca pe ceva rezervat elitei superioare, nu ca pe o pedeapsă sau ca pe un motiv de umilire și dărâmare?
Știi că după ce revii din moarte și din durere nu mai ești niciodată la fel și nu mai poți privi lumea cu aceeași ochi?
Ți-a trecut prin gând că te vrea partener cu El în a face lucruri grandioase și minunate?
Suferința te scoate din zona de confort tocmai pentru a ști ce înseamnă disconfortul dintr-o lume pierdută în întuneric…
Și trăia odată Iov…

Și a biruit…

Și, de atunci, lumea n-a mai fost niciodată la fel…
Îți mulțumesc fără margini, dragă Iov.

By Dany M.

Posted in Uncategorized

Estera – make-upul unei regine…


“Fiecare fată se ducea la rândul ei la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul acesta, aveau grijă să se gătească, ungându-se șase luni cu untdelemn de mirt și șase luni cu miresme de mirozne femeiești.” (Estera, 2:12)

Și istoria biblică ne relatează că, dintre toate doamnele care râvneau la titlul de primă doamnă la palat, una mai frumoasă decât cealaltă, inima împăratului a fost cucerită iremediabil de chipul angelic al Esterei.
Ce a diferențiat-o pe ea de celelalte pretendente la tron, fiecare primind același tratament fizic timp de un an de zile? Cum a reușit să dobândească acea aură magică care să o facă irezistibilă și, cu ajutorul căreia, să-i captureze inima împăratului pentru totdeauna?
Ceea ce, cu siguranță, celelalte fete nu știau, era că Estera deținea secretul unei frumuseți interioare magnifice și captivante, care dădea dictonul frumuseții fizice, făcând-o să devină imbatabilă: ea își extrăgea seva din Sursa nepieritoare a frumuseții. În fiecare zi, își făcea inima demnă de adorat, cultivând o strânsă legătură cu Cel de la care provine orice dar perfect. Și atunci când îți îngrijești sufletul cu cele mai exigente și extravagante produse de make-up, provenite dintr-o Lume de Vis, este imposibil ca el să nu devină puternic, de o frumusețe fără precedent, de neoprit.
Estera a devenit regină fiindcă a avut un Aliat de nădejde care a reprezentat-o în fața împăratului. Frumusețea lumii ei interioare, combinată cu cea exterioară, toate la pachet cu un curaj debordant, au reprezentat ingredientele-cheie și elementele unei ecuații care i-a transformat viața radical și a salvat o întreagă națiune de la moarte. Prin tot ceea ce a întreprins, Estera a dat o nouă șansă poporului ei preaiubit să își continue viața, toate acestea schimbând cursul istoriei.
Și pe tine te așteaptă regele tău. Iar într-o zi te va cunoaște. Însă, până atunci, folosește timpul care a mai rămas pentru a te face adorabilă. Pentru Dumnezeu, pentru tine, pentru el. Pentru corp, alege produsele care te reprezintă cu adevărat. Iar pentru inimă, ia cu îndrăzneală din make-upul pe care El ți-l pune la dispoziție. Vorbește-I Lui în fiecare zi despre el. Lasă-L pe El să îți reprezinte interesele și să te descrie, vorbindu-i despre tine. E cel mai bun și înțelept lucru pe care poți să-l faci acum.
Iar când vine momentul ca regele tău să te cheme, îți va prefera iubirea, chiar dacă va trebui să concurezi pentru locul de primă doamnă și regină a inimii lui cu cele mai frumoase femei de pe Pământ… ❤
#Fiindcă #make-upul #unei #regine #rămâne #imortal…

 Dany M. Bodea

Posted in Uncategorized

Pentru ca e toamna, din nou !!


E toamna târzie. Frunzele au căpătat nuanțe de galben -maroniu… rupte din copac, acoperă pământul jilav asemuindu-l cu un covor colorat. Grupuri de oameni șiroiesc prin pădurile apropiate orașului, încercând a evita băltoacele si noroiul pasind pe frunzele deja veștejite si pe vreascurile căzute la pământ, făcând un drum… parca special pentru ei!!! Bieții de ei!!! Datorită ploii abundente, erau uzi pana la piele, iar pantalonii plini de noroi pana la genunchi…

Rucsacurile ce le purtau in spate, erau si ele ude ceea ce făcea sa îngreuneze sarcina lor. 

~~~~~~~~~~~~~~~~||~

Draga călătorule,

Poate esti obosit de atâta drum pe care l-ai străbătut… De asemeni, poate ai fost flamand… Sau circumstanțele dificile prin care treci, te-au doborât… Ba, ți se pare ca vremea in loc sa se liniștească, se întețește tot mai mult si drumurile devin impracticabile. 

Întreaga natura este mohorâtă si întunecata de parca cerul este acoperit cu giulgiul mortii. 
Nu uita: oricât de mare este valul , tu esti ancorat intr-o Stânca puternica pe care nimeni nu o poate dobori… Nu lasa ca vocile interioare sa iti fure pacea, bucuria pe care le găsești doar in El.. Cel care umple orice gol al inimii tale! 

Lasă ca fata ta sa lumineze de bucuria interioară … Descotorosește-te de hainele ude si de încălțămintea murdara si plină de noroi… Nu lasa ca vocea ta sa trădeze vreo urma de cârtire sau nemulțumire!!! 

Da, este adevarat! In viata noastra vor fi mereu rafale de ploaie, insa important este sa știm cum vom acționa atunci, cum ne vom raporta la fiecare rafala in parte!!!

Așadar, nu lasa ca ploaia, frigul sau noroiul sa te retina in ceea ce trebuie sa faci pentru El. Ocupa-te de bolnavii poporului, de oamenii nenorociți, de cei bolnavi nu doar in trup, ci si in suflet. Da o mâna de ajutor acolo unde este nevoia cea mai mare, nu pierde nici o ocazie de a vorbi despre Domnul si dragostea Lui fata de oameni.
~~~~~~~

Cum ne-am trait zilele aici pe pământ, asa vom trai si in eternitate . Moartea ne separa de sufletul de trup, dar nu ne eliberează de păcatele noastre si nici nu ne scapă de consecințele unei vieți păcătoase- adică, pedeapsa veșnica ! 

Posted in Uncategorized

Doar vocea Lui


Când o lacrimă mi se prelinge pe obraz, o Voce minunată îmi alină sufletul; 
Cand o zi îmi pare mult prea lungă şi grea, o Voce caldă, dulce şi plăcută face ca totul să fie îmi uşor… 

Este Vocea care mă îndeamnă să pot urca pe drumul greu! 

Este Vocea Ta inconfundabilă pe care nu o pot uita!!!

Posted in Uncategorized

Cea mai iubita dintre pământeni 


Da, sunt iubita de Tine deși nu o merit!…

 Si imi arați iubirea-Ti prin răsăritul si apusul soarelui, prin norii pufoși si albi ca zăpada, prin adierea vântului, prin sunetul cristalin al ploii, prin sunetul valului care lovește stavilopozii, prin mirosul proaspăt al parfumului Tau resimțit doar de mine….
Ma iubești deși nu merit!!!!

Posted in Uncategorized

Frumusetea din El


Frumusetea nu se vede numai in infatisarea exterioara… nu se limiteaza doar la felul in care arati, ci frumusetea sta in felul in care ii accepti pe ceilalti pentru ceea ce sunt. 

Ea, frumusetea, vine din exterior, indiferent ce ar putea spune imaginea din oglinda.

Frumusetea esti Tu, Cel care priveste dincolo de defectele mele si imi implinesti toate nevoile.

Privind in oglinda Cuvantului Tau, vad imaginea pe care Tu o conturezi. Este felul in care Tu ma vezi !

 

Elly White DIGITAL CAMERA

Posted in Uncategorized

Libia – Turcia va prelua aeroportul din Benghazi


Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anuntat ca Turcia este pregatita sa actioneze ca mediator pentru a se ajunge la un armistitiu in Libia. 

Erdogan a avertizat ca un conflict de lunga durata risca sa transforme tara intr-un “al doilea Irak” sau “alt Afganistan“, cu efecte devastatoare pentru Libia si statele NATO implicate in interventia militara.

Intr-un interviu acordat publicatiei britanice The Guardian, Erdogan a mai spus ca Turcia este pregatita sa preia portul si aeroportul din Benghazi, aflat sub controlul rebelilor, pentru a facilita intrarea in Libia a ajutoarelor umanitare, in cadrul operatiunilor NATO.

Erdogan a dezvaluit ca se desfasoara negocieri cu liderul libian Moammar Gaddafi si Consiliul National de Tranzitie. Gaddafi trebuie sa “ofere incredere fortelor NATO acum” pe teren, daca e sa existe un progres catre un armistitiu pe care liderul libian si-l doreste si “un sfarsit al varsarii de sange din Libia”.

Comentariile lui Erdogan vin in conditiile in care liderii NATO se intalnesc la Bruxelles pentru a finaliza detaliile preluarii, de catre alianta, inclusiv Turcia, a zonei de excludere aeriana, marti, dar si a controversatelor atacuri aeriene impotriva trupelor lui Gaddafi.

Desi are legitimitatea conferita de rezolutia ONU, credibilitatea si legalitatea interventiei occidentale in Libia incepe sa fie contestata de tot mai multe voci. In conditiile in care “Primavara Araba” nu se limiteaza la Libia, ci matura mai multe tari din Nordul Africii si Orientul Mijlociu, tot mai multi se intreaba de ce Vestul a intervenit militar in Libia, insa priveste fara reactie cum in alte state regimurile dictatoriale omoara protestatarii.

Unul dintre motivele care au stat la baza deciziei de impunere a zonei de excludere aeriana in Libia a fost teama ca, daca liderul de la Tripoli, Moammar Gaddafi, reuseste sa zdrobeasca revolta populara si ramane la putere, ar trimite un mesaj puternic altor dictatori arabi. Mai multi tirani ar descoperi astfel ca, daca folosesc suficienta putere militara, vor reusi sa ramana la putere.

Culmea este, spun observatorii revoltelor din lumea araba, ca tocmai dupa ce Vestul si-a trimis in zona avioanele si vasele de lupta, dupa rezolutia ONU, regimurile confruntate cu proteste prodemocratie s-au simtit suficient de amenintate pentru a reprima miscarile democratice.

In Yemen, 52 de protestatari au fost impuscati de lunetisti ai guvernului lui Ali Abdullah Saleh, un presedinte sustinut si inarmat de SUA. Presedintele Obama a “condamnat puternic” atacurile si i-a cerut lui Saleh sa “le permita demonstrantilor sa manifesteze pasnic”. Nu s-a vorbit despre nicio inghetare a conturilor sau a calatoriilor in strainatate, nicio diminuare a ajutorului militar si umanitar american ce intra in Yemen in numele luptei impotriva terorismului.

Bahrainul, alta tara zguduita de ample revolte populare la adresa Guvernului, nu a primit decat o mustrare verbala din partea SUA, care au stationata aici Flota a cincea. Nici macar cand 1.500 de soldati straini au intrat in Bahrain pentru a inabusi in sange protestele, soldate, de la inceputul lor, cu zeci de morti si raniti, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, n-a gasit altceva de spus decat ca “securitatea nu poate rezolva provocarile la care este supus Bahrainul. Violenta nu este raspunsul, ci un proces politic”.

Siria este o alta tara unde regimul dictatorial a zdrobit cu brutalitate revoltele. Fortele de ordine au tras in protestatari, facand zeci, poate chiar sute de victime. UE a declansat o analiza asupra situatiei, insa o sursa din cadrul diplomatiei europene arata ca Uniunea Europeana nu va actiona, ci doar va indemna la retinere in confruntarile cu civilii. Potrivit diplomatilor europeni, regimul de la Damasc are posibilitatea de a face reforme inainte ca diversele grupuri sa se uneasca si sa realizeze un protest masiv in Capitala, care sa-l alunge pe Bashir al-Assad.

Unele voci spun ca aceste tari beneficiaza de tratament preferential din cauza rezervelor de petrol, a pozitiei lor strategice sau din cauza faptului ca SUA au tot interesul sa fie prezente in Orientul Mijlociu si zona Golfului Persic.

Singurul lider occidental mai vocal, dar care are si el motive sa fie asa, este presedintele francezNicolas Sarkozy. Acesta a fost primul care a insistat pentru impunerea zonei de excludere aeriana in Libia si cel care a militat pentru interventie. In urma cu cateva zile, Sarkozy a avertizat liderii arabi ca risca o interventie de tipul celei din Libia daca depasesc o anumita linie a violente impotriva propriului popor.

Presedintele a vorbit in fata jurnalistilor, la summit-ul UE de la Bruxelles, despre rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, care creeaza un precedent legal si politic pentru “responsabilitatea de a proteja”.

Referindu-se la protestele inabusite in sange din Siria, Sarkozy a explicat: “Fiecare conducator ar trebui sa inteleaga ca reactia comunitatii internationale si a Europei va fi, din acest moment, aceeasi de fiecare data: vom fi de partea protestatarilor pasnici care nu trebuie reprimati prin violenta”.

“In orice democratie pot exista demonstratii care devin violente. Insa nicio democratie nu poate accepta ca armata sa traga cu munitie de razboi in protestatari. Aceasta este pozitia Frantei si nu se schimba indiferent despre ce tara este vorba”.

Sarkozy a facut insa o diferenta intre EgiptTunisia si chiar si Yemen, unde zeci de persoane au murit, insa unde fortele armate au inceput sa dezerteze, si Libia, unde tancurile si avioanele lui Moammar Gaddafi au lansat un razboi impotriva rebelilor.

Sarkozy a sugerat ca Coasta de Fildes, unde fortele presedintelui Laurent Gbago au deschis foc de artilerie intr-o piata, este urmatoarea tara pasibila de interventie, dupa un vot ONU.

La randul sau, secretarul general ONU, Ban Ki-moon, este autorul unei colectii de declaratii impaciuitoare la adresa unor regimuri brutale. Daca interventia fortei aeriene a coalitiei in Libia a fost eficienta, pentru ca a “descurajat agresiunile campaniei militare a autoritatilor libiene si a putut sa apere civilii din Benghazi si alte zone”, in alte tari s-a limitat sa recomande “retinere”.

“In vreme ce am condamnat toti liderii din regiunile unde multi oameni au fost ucisi, le-am cerut retinere maxima si precautie pentru a proteja vietile omenesti. Insa in cazul Libiei, el a ucis atat de multi oameni cu artilerie grea”, a spus Ban Ki-moon.

Posted in Uncategorized

Sound the Bugle – Bryan Adams


Sound the bugle now play it just for me
As the seasons change remember
how I used to be..

Now I can’t go on I
can’t even start
I’ve got nothing left just am empty heart..

I am soldier wounded so I
must give up the fight
There’s nothing more for me
lead me away or leave me lying here

Sound the bugle now tell them I don’t care
There’s not a road
I know that leads to anywhere
Without a light I feel that I will

stumble in the dark
Lay right down decide not to go on
Then from on high somewhere in the distance
There’s a voice that calls
remember who you are

If you lose your self
your courage soon will follow
So be strong tonight
remember who you are..

Yeah, you are soldier now
fighting in the battle
to be free once more
Yeah, that’s worth fighting more!


Posted in Uncategorized

Goodbye – Celine Dion


Mamma

You gave life to me

Turned a baby into a lady

Mamma

All you had to offer

Was the promise of a lifetime of love

Now I know

There is no other

Love like a mother’s love for her child

And I know

A love so complete

Someday must leave

Must say goodbye

Goodbye’s the saddest word I’ll ever hear

Goodbye’s the last time I will hold you near

Someday you’ll say that word and I will cry

It’ll break my heart to hear you say goodbye

Mamma

You gave love to me

Turned a young one into a woman

Mamma

All I ever needed

Was a guarantee of you loving me

‘Cause I know

There is no other

Love like a mother’s love for her child

And it hurts so

That something so strong

Someday will be gone, must say goodbye

Goodbye’s the saddest word I’ll ever hear

Goodbye’s the last time I will hold you near

Someday you’ll say that word and I will cry

It’ll break my heart to hear you say goodbye

But the love you gave me will always live

You’ll always be there every time I fall

You are to me the greatest love of all

You take my weakness and you make me strong

And I will always love you ’til forever comes

And when you need me

I’ll be there for you always

I’ll be there your whole life through

I’ll be there this I promise you, Mamma

Mamma, I’ll be

I’ll be your beacon through the darkest nights

I’ll be the wings that guide your broken flight

I’ll be your shelter through the raging storm

And I will love you ’till forever comes

Goodbye’s the saddest word I’ll ever hear

Goodbye’s the last time I will hold you near

Someday you’ll say that word and I will cry

It’ll break my heart to hear you say goodbye

‘Till we meet again…

Until then…

Goodbye

Posted in Uncategorized

“Daniel în groapa cu lei” – de Naty Panaite


Cea mai bună predică poate veni de la oricine…nu contează vârsta, când Dumnezeu vrea să îţi vorbească se poate folosi chiar şi de un copil. Iar acest copil, Naty, este unul fenomenal..:)

Merită să vizionezi acest videoclip..Cine ştie? Poate Dumnezeu vrea să îţi vorbească prin el.

Fiţi mult binecuvântaţi şi iubiţi de Tata!

Posted in Uncategorized

Cine a fost Mustafa Kemal Ataturk?


Mustafa Kemal Atatürk (* 12 martie 1881, Selânik – azi SalonicGrecia -, † 10 noiembrie 1938Istanbul) a fost un soldat şi politician turc, născut în Macedonia, fondatorul şi primul preşedinte al Republicii Turcia, fiul lui Ali Riza (Efendi) şi Zübeyde (Hanim).

Inceputul carierei sale

Mustafa a studiat la şcoala secundară militară din Selânik, unde şi-a primit porecla “Kemal” (perfecţiune) de la profesorul lui de matematică drept semn al inteligenţei sale academice. Apoi a studiat la academia militară din Monastir (azi Bitola) din 1895, absolvind ca locotenent în 1904 şi apoi a fost trimis în Damasc. Curând s-a alăturat unei societăţi secrete de ofiţeri reformişti numită “Vatan” (patria), devenind un inamic activ al regimului otoman. După ce a fost trimis înapoi la Selânik în 1907 s-a alăturat Comitetului pentru Uniune şi Progres (“Junii Turci“).

Junii Turci au preluat puterea de la sultanul Abdul Hamid al II-lea în 1908, iar Kemal a devenit o figură militară importantă. În 1911 a plecat în Libiapentru a lua parte la apărarea împotriva invaziei italiene. La prima parte a Războaielor Balcanice, Kemal nu a putut lua parte, fiind încă în Libia, în schimb în 1913 s-a întors laConstantinopol şi a fost numit comandantul apărării otomane în zona Gallipoli pe coasta Traciei. În 1914 a fost numit ataşat militar în Sofia, în parte pentru a-l îndepărta din capitală, drept urmare a unor intrigi politice.

Comandant de razboi

Când Imperiul Otoman a intrat în război de partea Germaniei, Kemal a fost trimis la Rodosto (azi Tekirdag), pe Marea Marmara. Zona de comandă includea din nou zona Gallipoli, şi a fost comandantul care a respins debarcările Antantei de la Gallipoli în aprilie 1915, devenind erou naţional şi acordându-i-se titlul de „Paşa” (comandant).

Între 19171918 Kemal Paşa a fost trimis pe frontul din Caucaz, luptându-se acolo cu un anumit succes cu forţele ruseşti, apoi în Hedjaz, undeRevolta Arabă împotriva dominaţiei otomane era în progres. Între timp el a devenit din ce în ce mai critic la adresa incompetenţei guvernului sultanului în gestionarea mersului războiului, şi la adresa dominaţiei germane în Europa. Şi-a dat demisia dar a acceptat în final să comande armata a 7-a din Palestina şi Siria.

În octombrie 1918 otomanii au capitulat în faţa forţelor Antantei, iar Kemal a devenit un conducător al partidului care favoriza politica apărării acelor zone ale Imperiului unde se vorbea limba turcă, şi în acelaşi timp opta pentru retragerea din toate teritoriile ne-turce.

Antanta n-a aşteptat încheierea unui tratat de pace pentru a începe să ocupe zone ale Imperiului. Grecii au ocupat Smyrna (Izmir), iar italieniiau ocupat provizoriu Antalya în mai 1919, în acord cu Tratatul de la Sèvres (care nu a fost ratificat de parlamentul otoman deşi a fost semnat de către sultan).

Conducator nationalist

Guvernul l-a trimis pe Kemal în Anatolia de est să reprime o demonstraţie ce mai târziu s-a dovedit a fi inexistentă. Totuşi Kemal a profitat de ocazie pentru a părăsi capitala.

Istoria modernă a Turciei se zice că ar fi început pe 10 mai 1919, când Kemal a ajuns în Anatolia. Abandonând misiunea de a “restaura ordinea”, el a fondat o mişcare naţionalistă turcă cu baza la Ankara. În aprilie 1920 un parlament provizoriu din Ankara i-a oferit titlul de preşedinte al Adunării Naţionale. Acelaşi parlament a respins Tratatul de la Sèvres. Kemal a declanşat un război patriotic pentru a alunga forţele militare englezefrancezeitalienearmene şi greceşti din Turcia. Englezii, francezii şi italienii au recunoscut regimul său şi s-au retras. Trupele elene , călăuzite de “Ideea cea mare” a recuperării teritoriilor locuite de greci, a Ioniei antice şi a Constantinopolului, au avansat însă prea adânc în inima Anatoliei înspre Ankara, dar au fost înfrânte de Ismet Inönü şi Kemal la Sakarya (august 1921) şi Dumlupinar (august1922). În 1923 Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul lui Kemal.

Presedintia lui Kemal

Republica Turcia a fost fondată pe 29 octombrie 1923 şi Kemal a fost ales primul preşedinte al ţării. În practică a fost un dictator moderat, deşi a impus multe reforme cu caracter democratic. Prestigiul lui a fost atât de mare în majoritatea anilor 1920 încât în vremea sa a existat foarte puţină opoziţie faţă de guvern. Deşi a admirat unele aspecte ale politicii Uniunii Sovietice şi Italiei Fasciste, el nu era nici comunist, nici fascist: proprietatea privată a fost protejată şi încurajată iar inamicii politici nu au suferit de obicei de pedepse mai grele decât exilul în provincie.

Reforme

Kemal avea un program încorporat în deviza partidului său (Partidul Republican al Poporului), constând în “şase stele”: republicanism, naţionalism, secularism, populism, etatism şi revoluţie. Baza programului său era planul de secularizare şi modernizare a Turciei.

Califatul a fost abolit în martie 1924, şcolile religioase au fost desfiinţate în acelaşi timp şi legea musulmană (Sharía) a fost desfiinţată, fiind înlocuită de codul civil elveţian, codul penal italian şi codul comercial german.

Egalitatea femeilor a fost încurajată după căsătoria lui Mustafa Kemal cu o femeie educată în Vest, Latife Hanim, în 1923 (au divorţat în 1925) şi a început legalizarea ei prin adoptarea unor legi. În decembrie 1934 femeilor li s-a dat voie să voteze pentru membri din parlament şi să deţină locuri în parlament.

 

Atatürk introducând noul alfabet turcesc în Kayseri

Kemal a văzut fezul (pălăria otomană) ca un simbol al feudalismului şi a interzis-o.

Cea mai revoluţionară reformă a fost înlocuirea alfabetului arab, cu care limba turcă fusese scrisă de secole, cu alfabetul latin, în 1928.

În 1934 o lege i-a forţat pe turci să-şi adopte nume de familie în stil vestic. Adunarea i-a dat lui Kemal titlul de “Atatürk”, însemnând “tatăl turcilor”.

Principiile politice ale lui Atatürk, aşa numitul “Kemalism”, au fost proclamate în 1931 ca ideologia oficială a regimului. Înainte de aceasta , în1930 a încurajat crearea Partidului Republican Liberal ca partid de opoziţie, sub conducerea vechiului său camarad Ali Fethi Okyar Bey, pas considerat de el ca fiind în folosul democraţiei, însă atitudinile reacţionare ale noilor membri ai acestuia au dus până la urmă la desfiinţarea noului partid.

La 09:05 dimineaţa, pe 10 noiembrie 1938, Mustafa Kemal Atatürk a murit în Palatul Dolmabahçe din Istanbul de ciroză a ficatului.

Posted in Uncategorized

Republica Turcia


Republica Turcia (limba turcăTürkiye)Ltspkr.pngTürkiye Cumhuriyeti , este o ţară întinsă pe două continente. 97% din suprafaţa ţării se află în Asia (Anatolia) şi 3% Europa (peninsula Balcanică). Turcia are graniţe cu opt ţări: Grecia şi Bulgaria la nord-vest;GeorgiaArmenia şi Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; şi Irak şi Siria la sud. Turcia este o republică democraticălaică,constituţională al cărei sistem politic a fost stabilit în 1923. Turcia este un stat membru al ONUNATOOSCEOECDOIC şiConsiliul Europei. În octombrie 2005 Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara.

Strâmtoarea Bosfor care separă Asia de sud-vest de Europa de sud-est se află în Turcia. Anatolia e situată între Marea Neagră la nord şi Marea Mediterană la sud, cu Marea Egee şi Marea Marmara la vest. Unii geografi consideră Turcia ca o parte a Europei datorită anumitor caracteristici culturale, politice şi istorice. Datorită poziţiei sale geografice între Europa şi Asia şi între trei mări, Turcia a fost o răscruce istorică, patria şi câmpul de luptă a mai multor mari civilizaţii şi un centru de comerţ.

Turcia ,cunoscută oficial ca Republica turcă, este o ţară Euroasiatică situată în vestul Asiei şi estul Traciei, amplasată în SE Europei. Turcia este mărginită de 8 ţări: Bulgaria la NV, Grecia la V, Georgia la NE, Armenia, Azerbaijan şi Iran la E; şi Irak şi Siria la SE. Marea Mediteraneană şi Cipru sunt la S, Marea Egee la V, şi Marea Neagră este la N. Marea Marmara, Bosfor şi Dardanele (care împreună formeză strâmtori turceşti) delimitează graniţa între Tracia E şi Anatolia; separă de asemenea Europa şi Asia.

Turcii au început migrând în locul numit acum Turcia în sec. XI. Procesul a fost accelerat de victoria cu Seljuk peste Imperiul Bizantin la Bătălia de la Manzikert. Mai multe stereotipuri mici şi Seljuk Sultanate a Rum a exclus Anatolia până la invazia Imperiului Mongol. Începând cu sec. XIII; steriotipul otoman a unit Anatolia şi a creat un imperiu ca cuprinde mai mult Europa SE, Asia V şi Africa N. După ce Imperiul Otoman s-a prăbuşit în urma acestei înfrângeri în Primul Război Mondial; părţi din el au fost ocupate de aliaţii victorioşi. Un cadru a tinerilor ofiţeri militari, conduşi de Mustafa Kemal Atatürk, a organizat o rezistenţă de succes pentru aliaţi; în 1923 ei vor stabili Republica modernă Turcia cu Atatürk ca prim preşedinte.

Aşezarea Turciei la intersecţia Europei cu Asia o face o ţară de o importanţă geostrategică importantă. Etnic turcii formează majoritatea populaţiei cu o minoritate importantă de Kurzi. Religia predominantă in Turcia este Islamul, şi limba oficială a ţării este turca.

Turcia este o republică democrată, seculară, unitară, constituţională, cu o moştenire cultural şi istorică veche. Turcia a devenit tot mai mult integrată prin apartenenţa vestică în organizaţii ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE şi economiile majore G-20. Turcia a început negocierile complete cu UE în 2005, a fost un membru asociat al Comunităţii Economice Europeene încă din anul 1963 şi au atins acordul uniunii vamale în 1995. Turcia de asemenea a promovat relaţiile culturale, politice, economice şi industriale cu lumea de Est, particular cu Orientul Mijlociu şi cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenenţa în organizaţii ca Islamic Conference and Economic Cooperation Organization. Având în vedere locaţia strategică, economia mare şi armata, Turcia este clasificată ca o putere regională de oamenii de ştiinţă politici şi economişti mondiali.

Etimologie

Numele Turciei, Türkiye în limba turcă, poate fi împărţită în 2 componente: Türk, care înseamnă „puternic” sau „măreţ” în turca veche şi de obicei semnificând locuitorii Turciei sau un membru al turcilor sau oameni turci, mai târziu formează „Tukin”, un nume dat de chinezi oamenilor care locuiesc în Munţilor Altay din Asia Centrală mai devreme de 177 î.Hr.E; şi sufixul abstract –iye (derivat din sufixul arab –iyya), dar de asemenea asociat cu sufixul Medieval Latin –ia în Turchia.

Prima referinţă folosită de termenul „Turk” sau „Turuk” ca un antonim continuat în inscripţiile Orkhon a lui Gokturks din Asia Centrală (sec. 8 CE). Cuvântul englezesc „Turkey” derivă de la Latinul Medeval Turchia (c. 1369).

Istoria- Antichitate

Peninsula Anatolia, care cuprinde majoritatea Turciei moderne, este una din regiunile cele mai vechi locuite din lume. Cele mai vechi colonizări neolitice ca Catalhoyuk, Cayonu, Nevali Cori, Hacilar, Gobekli Tepe şi Mersin sunt considerate a fi printre cele mai timpurii colonizări umane din lume. Colonizarea Troiei a început în Neolitic şi continuă în Epoca de Fier. În timpul istoriei, anatolienii vorbeau limba indo-europeană, semitică şi kartveliană, ca şi multe alte limbi de afiliere necunoscute. De fapt, a dat Antichităţii limba hitită, indo-europeană şi luviană, câţiva savanţi au propus Anatolia ca centru ipotetic din care limba indo-europeană a pornit.

Primul imperiu important în teritoriu a fost cel hitit, din sec. XVIII–XIII î.Hr.. Asirienii au colonizat părţi a SE Turciei înainte de 1950 î.Hr. până în 612 î.Hr., când imperiul Asirian a fost cucerit de dinastia caldeean în Babilon. Urmând colapsul hitiţilor, frigienii, un popor indo-european, au realizat ascendenţa până ce regatul lor a fost distrus de cimerieni în sec. VII î.Hr.. Cei mai puternici succesori ai Frigiei au fost Lidia, Caria şi Licia. Lidienii şi Licienii vorbesc limbile indo-europene, dar ambele limbi au dobândit elemente non-indo-europene înainte de perioadele hitită şi elenistică.

Începutul anului 1200 î.Hr., coasta Anatoliei a fost colonizată de grecii eolieni şi ionieni. Numeroase oraşe importante au fost fondate de aceşti colonişti, ca Miletus, Ephesus, Smyrna (Izmirul modern) şi Byzantium (mai târziu Constantinopol şi Istanbul). Anatolia a fost cucerită de Imperiul Achaemenid Persian în timpul sec. 5 şi 6 î.Hr. şi mai târziu a căzut în timpul lui Alexandru cel Mare în 334 î.Hr.. Anatolia a fost ulterior împărţită într-un număr mic de regate, toate au cedat Republicii Romane de la mijlocul sec. I î.Hr.. În 324, împăratul roman Constantin I alege Byzantium să fie noua capitală a Imperiului Roman, redenumindu-l Roma Nouă (mai târziu Constantinopol şi Istanbul). După căderea Imperiului Roman de Apus devine capitală Imperiul Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit).

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, “Sublimul Stat Otoman”, limba turcă modernă: Osmanlı Devleti ori Osmanlı Imparatorluğu) a fost o supraputere imperială, care şi-a manifestat dominaţia în zona mediteraneană şi care a existat din 1299 până în 1922. În momentul de maximă putere în secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman stăpânea Anatolia, Orientul Mijlociu, părţi din Africa de Nord, Balcanii şi Caucazul, adică o suprafaţă de circa 19.9 milioane de km². Multe dintre provinciile sau regiunile asupra căreia îşi exercita suveranitatea erau doar sub controlul indirect al guvernului central. El a întruchipat, cât timp a existat, califatul, adică statul musulman universal condus de succesorii Profetului. Instituţia califatului a devenit din primele secole de existenţă o chestiune pur simbolică, puterea migrând spre alte sfere de putere din interiorul lumii islamice, însă el a reprezentat şi mai reprezintă încă în mentalul colectiv al maselor musulmane un reper idealizat important, de aceea meritând a menţiona şi titlul de calif al sultanilor otomani. Imperiul Otoman, de-a lungul celor şase secole de istorie a fost o punte de legătură între culturile estului şi vestului.

Imperiul a fost fondat de tribul turcilor oghuzi în vestul Anatoliei şi a fost condus de dinastia Osmali. Primul sultan a fost Osman I. În 1453, după ce turcii au cucerit Constantinopolul (oraşul Istanbul din zilele noastre), fosta capitală a Imperiului Bizantin a devenit a treia capitală a Imperiului Otoman. Între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, Imperiul Otoman a fost una dintre cele mai puternice entităţi politice şi statale ale lumii, ţările europene simţindu-se ameninţate neîncetat de înaintarea continuă a acestuia prin Balcani şi spre sudul Uniunii polono-lituaniene.

În momentul de maximă întindere, imperiul stăpânea multe dintre cele mai importante ţinuturi ale antichităţii clasice, inclusivOlimpul homeric, Europa lui ZeusBosforul lui Io, templul Dianei din Efes, sarcofagul lui Alexandru cel Marefluviul NilMuntele Predicii şi dealul Golgotei.

Dispariţia Imperiului Otoman a fost o consecinţă a victoriei Antantei în primul război mondial, când forţele Aliaţilor, în rândurile cărora se aflau şi arabii, i-au înfrânt în cele din urmă pe turci în Orientul Mijlociu. La sfârşitul primului război mondial, guvernul turc s-a dovedit absolut neputincios, iar imperiul a fost împărţit între puterile învingătoare. În numai câţiva ani au fost proclamate noi state. Unul dintre aceste state noi a fost Republica Turcia. Membrii dinastiei otomane au fost alungaţi de pe pământurile Anatoliei, unde străluciţii lor strămoşi creaseră unul dintre cele mai mari imperii ale lumii. După 76 de ani, în 1999, Parlamentul de la Ankara a acordat cetăţenia turcă membrilor familiei foştilor sultani. Imperiul otoman ar fi dispărut cu mult timp înaintea acestui moment tardiv, care punea capăt existenţei „omului bolnav al Europei”, (probabil el s-ar fi prăbuşit pe la finele veacului al XVIII-lea), dacă puterile occidentale nu l-ar fi menţinut în viaţă în mod artificial, cu scopul de a exista o forţă de contrapondere pentru Rusia, aflată pe atunci într-o puternică efervescenţă expansionistă înspre sudul graniţelor sale, pe toată lungimea frontierei ei deja intercontinentală. Dar statele occidentale şi-au folosit influenţa şi abilităţile diplomatice pentru a reduce pierderile otomane în faţa ţarilor ruşi – şi au luptat chiar alături de turci contra ruşilor ortodocşi, pentru a nu le permite acestora câştigarea unei dominaţii în toată Europa, aşa cum recunoaşte cât se poate de franc istoricul occidental Bernard Lewis. Asta deşi ruşii, ca şi popoarele balcanice şi central-europene, au fost secole la rând fie stavilă contra otomanilor, fie supuşi ai acestora, dar cel mai adesea ambele – aşa cum arată chiar istoria naţională a românilor [necesită citare] , timp în care Occidentul şi-a putut consolida civilizaţia; atunci când finalmente roata istoriei s-a întors, iar statele creştine estice, majoritar ortodoxe, au putut să capete superioritate militară în faţa invadatorului şi stăpânului musulman, occidentalii au găsit util să modereze acest proces de revendicare a independenţei, prestigiului şi teritoriilor tradiţionale ale popoarelor creştinismului oriental.

Impartirea administrativa

Turcia este împărţită în 81 de provincii (iller în limba turcă; singular il). Fiecare provincie este împărţită în subprovincii (ilçeler; singular ilçe), existînd 623 de districte. Provincia poartă de obicei acelaşi nume cu capitala acesteia, considerată subprovincia centrală; excepţiile sunt Hatay (capitală: Antakya), Kocaeli (capitală: İzmit) şi Sakarya (capitală: Adapazarı). Cele mai mari provincii sunt: İstanbul 11 milioane de locuitori, Ankara 4 milioane, İzmir 3,5 milioane, Bursa 2,1 milioane, Provincia Konya 2,2 milioane, Provincia Adana 1,8 milioane.

Cel mai mare oraş şi capitala pre-republicană Istanbul este inima financiară, economică şi culturală a ţării. O estimare de 75,5% din populaţia Turciei trăieşte în centrele urbane. Dintre toate, 19 provincii cu populaţii care depăşesc 1 mil locuitori şi 20 provincii au populaţie între 1 mil şi 500 mii locuitori, doar 2 provincii au populaţii mai mici de 100 mii.

Orasele Turciei sunt:

Capitala Turciei este oraşul Ankara, dar capitala istorică İstanbul rămâne centrul financiar, economic şi cultural al ţării. Alte oraşe importante sunt İzmirBursaAdanaTrabzonMalatya,GaziantepErzurumKayseriİzmit (Kocaeli)KonyaMersinEskişehirDiyarbakırAntalya şi Samsun. Aproximativ 68% din populaţia Turciei locuieşte în centre urbane.[1] Turcia are 82 oraşe:

Adana, Adiyaman, Afyon, Agri, Aksaray, Amasya, Ankara, Antalya, Ardahan, Artvin, Aydin, Balikesir, Bartin, Batman, Bayburt, Bilecik, Bingöl, Bitlis, Bolu, Burdur, Bursa (Brusa), Canakkale, Cankiri, Corum, Denizli, Diyarbakir, Duzce, Edirne, Elazig, Erzincan, Erzurum, Eskisehir, Gaziantep, Giresun, Gümüshane, Hakkari, Hatay, Igdir, Isparta, Icel, Istanbul, Izmir, Karabuk, Karaman, Kars, Kastamonu, Kayseri, Kirikkale, Kirklareli, Kirsehir, Kilis, Kahramanmaras, Kocaeli (Izmit), Könya, Kutahya, Malatya, Manisa, Mardin, Mugla, Mus, Nevsehir, Nigde, Ordu, Osmaniye, Rize, Sakarya, Samsun, Siirt, Sinop, Sivas, Sanliurfa, Sirnak, Tekirdag, Tokat, Trabzon, Tunceli, Usak, Van, Yalova, Yozgat, Zonguldak.

Geografia

Turcia este o ţară transcontinentală Euroasiatică. Turcia Asiatică (conţine în mare parte Anatolia) care include 97% din ţară, este separată de turcii europeni din Bosfor, Marea Marmara şi Dardanele (care împreună formează o verigă de ape între Marea Neagră şi Marea Mediteraneană). Turcia Europeană cuprinde 3% din ţară. Teritoriul Turciei este mai mult de 1,600 km lungime şi 800 km lăţime, cu o formă aproximativ rectangulară. Arealul Turciei, inclusiv lacuri, ocupă 783,562 km pătraţi, din care 755,688 km pătraţi sunt în Asia SV şi 263,764 km pătraţi în Europa. Turcia este a 37 ţară dintre cele mai mari din lume. Ţara este încercuită de ape pe 3 părţi: Marea Egee la V, Marea Neagră N şi Marea Mediteraneană la S. De asemenea Turcia conţine Marea Marmara în NV.

Partea europeană a Turciei, Tracia de E, formează frontiera Turciei cu Grecia şi Bulgaria. Partea asiatică a ţării, Anatolia, se compune dintr-un platou central înalt cu câmpii de coastă înguste; între Koroglu şi muntele Pontic se întinde la N şi Muntele Taurus la S. Turcia E are mai multe peisaje montane şi râuri ca Eufrat, Tigru şi Aras, şi conţine lacul Van şi muntele Ararat, punctul cel mai înalt al Turciei este de 5.165m.

Clima

Turcia este împărţită în 7 regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagră, Anatolia Centrală, Anatolia E, Anatolia SE şi Mediteraneana. Terenul accidental al Anatoliei N de-a lungul Mării Negre seamănă cu o centură lungă şi îngustă. Această regiune cuprinde aproximativ o şesime di teritoriul total al Turciei. Ca o tendinţă generală, interiorul platoului anatolian devine tot mai mult accidental care avansează spre E.

Peisajele variate ale Turciei sunt produsul unor mişcări complexe ale lumii care au modelat regiunea şi încă se manifestă în cutremurele destul de frecvente şi ocazional erupţii vulcanice. În 1999 un cutremur mare.

Zonele de coastă a Turciei care mărginesc Marea Egee şi Marea Mediteraneană au o climă temperat mediteraneeană, cu călduri, veri uscate şi care se răcesc uşor, ierni umede. Zonele de coastă a Turciei care mărginesc Marea Neagră au climă temperat oceanică cu călduri, veri umede,ierni umede. Coasta Mării Negre a Turciei primeşte cea mai mare cantitate de precipitaţii şi este singura regiune a Turciei care multe precipitaţii tot anul. În partea de E a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an.

Zonele de coastă a Turciei mărginind Marea Marmara inclusiv Istanbulul care conectează Marea Egee şi Marea Neagră au climă de tranziţie între clima temperat mediteraneeană şi cea temperat oceanică caldă, veri moderat de uscate şi reci, ierni uscate. Zăoada este la zonele de coastă a Mării Marmara şi Marea Neagră aproape în fiecare iarnă, dar de obicei nu mai mult de câteva zile. Zăpada pe de altă parte este rară în zonele de coastă a Mării Egee şi foarte rară în zonele de coastă a Mării Mediteraneene.

Condiţiile pot fi mult mai dure, mai aride în interior. Munţii închişi de coastă împiedică influenţele mediteraneene de la căile de extindere, dând platoului central anatolian a interiorului Turciei climă continentală cu sezoane contrastante.

Iernile pe platou sunt severe. Temperaturi de la -30 °C la -40 °C pot fi în Anatolia estică, şi zăpada poate sta pe sol cel puţin 120 zile pe an. În vest, temperaturi medii de iarnă sub 1 °C. Verile sunt fierbinţi şi uscate, cu temp. generale mai mari de 30 °C ziua. Precipitaţiile medii anuale de cca 400 mm, cu sume anuale determinate de elevaţii. Cele mai uscate regiuni sunt câmpia Konya şi câmpia Malatya, unde precipitaţiile frecvente anuale sunt mai mici de 300 mm. Poate fi în general cea mai umedă deoarece iulie şi august sunt cele mai uscate.

Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre şi subtropicală pe litoralul Mării Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C în nord, la Samsun, -4 °C în podişul Anatoliei la Kayseri şi 11 °C în sud, la Antalya. Precipitaţiile sunt reduse în sud şi centru (în jur de 400 mm/an) şi bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an).

Demografia

Populaţia Turciei a fost de 72,5 mil cu o rată de creştere de 1,45%/an, bazată pe recesământul din 2009. Densitatea medie a populaţiei este de 92 pers/km pătrat. Proporţia reşedinţei în zonele urbane este de 75,5%. Oamenii în grupa de vârstă 15-64 ani constituie 67% din totalul populaţiei, grupei de vârstă între 0-14 ani îi corespunde 26% din populaţie, în timp ce grupei de vârstă de 65 şi peste 65 ani îi corespunde 7% din totalul populaţiei.

Speranţa de viaţă la bărbaţi este de 71,1 ani şi la femei 75,3 ani, cu o medie globală de 73,2 ani pentru întreaga populaţie.

Educaţia este obligatorie şi gratuită pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96% pentru bărbaţi, 80,4% pentru femei, cu o medie globală de 88,1%. Cifrele mici la femei de datorează în principal obiciurilor tradiţionale a arabilor şi kurzilor care locuiesc în provinciile de SE ale ţării. Articolul 66 din Constituţia turcă defineşte „un turc” ca „oricine care este obligat de statul turc prin legături cetăţeneşti”, prin urmare folosirea legală a cuvântului „turc”ca cetăţean al Turciei este diferit de definiţia etnică. Totuşi, majoritatea populaţiei turcă este de etnie turcă.

Alte grupuri etnice majoritare (porţiuni mari care au fost extensiv turcizate încă din perioadele Seljuk şi Otomană) include Abkhazians, Adjarians, Albani, Arabi, Asirieni, Bosnieci, Circassians, Hamshenis, Kurzi, Laz, Pomaks, Roma, Zazas şi 3 minorităţi recunoscute oficial( prin tratatul de la Lausanne), Armeni, Greci şi Evrei. Semnat în 30 ianuarie 1923 acordul bilateral a schimbării de populaţiei dintre Grecia şi Turcia a avut efect în 1920, cu mutarea a aproape 1,5 milioane de greci din Turcia. Şi cca 500 mii de turci au venit din Grecia. Minorităţile din vestul Europei includ Levantines care au fost prezenţi în ţară (în particular Istanbul şi Izmir) încă din perioada medievală.

Kurzii, un grup etnic distinct, concentrat mai ales în SE ţării, sunt cea mai mare etnie non-turcă, estimată la aproape 18% din populaţie potrivit CIA-ului. Alte minorităţi decât cele 3 minorităţi oficial recunoscute nu au privilegii speciale, în timp ce termenul „minoritate” rămâne un subiect sensibil în Turcia. Date exacte ale repartiţiei etnice a populaţiei nu este disponibilă pentru că cifrele recesământului turc nu includ statistici de etnie.

Religie

Turcia este un stat secular, fără o religie oficială de stat; Constituţia Turciei militează pentru libertatea religiei şi a conştiinţei. Aproximativ 99% din populaţie e înregistrată, însă, ca fiind musulmană, majoritatea fiind sunniţi; cu toate acestea, un sondaj realizat în 2007 a constatat că aproximativ 3% dintre adulţi îşi definesc relaţiile cu religia ca fiind „fără convingere religioasă” sau că „nu cred în obligaţiile religioase”. Majoritatea musulmanilor sunt sunniţi (85-90%) iar o largă minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate în cadrul Twelver Shi’a Islamului, comunitate ce numără 7–11 milioane de persoane. În ţară sunt şi câţiva practicanţi ai sufi. Cea mai înaltă autoritate religioasă islamică este Preşedinţia Cultelor (în turcăDiyanet İşleri Başkanlığı) care interpretează şcoala de drept Hanafi şi este responsabilă pentru reglementarea funcţionării celor 75.000 de moschei ale ţării, a angajaţilor locali şi a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel naţional în 2007 a arătat că 96,8% din cetăţenii turci au o religie, în timp ce 3,2% sunt nereligioşi şi atei.

În Turcia, trăiesc aproape 100.000de minorităţi. Ţara are aproximativ 64.000 de creştini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodocşi greci şi aproximativ 26.000 de evrei, în principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew, 65% dintre turci cred că religia este foarte importantă, în timp ce un sondaj din 2005 dat de Eurobarometru arată faptul că 95% dintre turci cred în existenţa lui Dumnezeu.

O Biserică Ortodoxă a avut sediul la Istanbul încă din secolul al IV-lea d.Hr. Cu toate acestea, statul turc nu recunoaşte statutul ecumenic al Patriarhului Bartolomeu I, episcopul primar între egali în ierarhia tradiţională a creştinismului ortodox şi obligă Biserica să opereze sub restricţii semnificative. Un număr dintre proprietăţile şi şcolile Bisericii, cum ar fi orfelinatul Büyükada si Şcoala teologică din Halki, au fost expropriate sau închise.

Limba

Turca este unica limbă oficială în toată Turcia. Cifrele de încredere pentru repartiţia lingvistică a populaţiei nu sunt disponibile pe motive similare citatelor de mai sus. Cu toate acestea radiodifuzorul public TRT difuzează programe în limba locală şi dialecte araba, bosniacă, cercheză şi kurdă câteva ore pe săptămână.

Canalele TV în limba kurdă, TRT6, au fost deschise la începutul anului 2009.