Nu e scris cu cerneală și nici pe piatră.
E scris cu degetul Tău, Doamne, în locul cel mai adânc al inimii mele.
Acolo unde ochii lumii nu pătrunde.
Acolo, în taina duhului meu, trăiește legământul ascuns. Este legătura sfântă dintre sufletul meu și Tine.
Nu e semnat cu semne omenești, ci cu sângele Fiului Tău.
M-ai chemat când nimeni nu m-a văzut.
M-ai atins când toți treceau nepăsători pe lângă mine. Și atunci am spus “Da!” Nu și fost rostit de pe buze, ci cu întreaga mea ființă.
De-atunci, în fiecare respirație, trăiesc acest legământ: să Te iubesc, să Te urmez, să nu mă mai aparțin!
Este un legământ care arde fără să consume. Un foc care nu se stinge nici în pustiu, nici în vale. Un legământ care nu cere dovadă, dar cere totul.
Să renunț la acest EU, care râvnește atât de mult să ocupe locul Tău!!
Și știu, Doamne, că acest legământ nu va fi frânt, căci Tu ești Credincios, chiar și atunci când eu mă clatin.
“Voi pune legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.” (Ieremia 31:33)
Perla Suferinţei 
You must be logged in to post a comment.