SĂ FIU DOAR ȚĂRÂNĂ !


Să fiu plămădită din praful pe care
piciorul Lui a călcat lângă fântâna
lui Iacob, la Sihet.
Praful pe care s-a așezat și a așteptat-o
Pe femeia păcătoasă.

Să fiu plămădită din praful în care
degetul Lui s-a jucat
cînd o gloată de bărbați i-au adus
o femeie păcătoasă pentru condamnare.
Praful care a strigat: Iertare! Iertare!

Să fiu plămădită din praful în care
gura Lui a scuipat și cum
a făcut la începutul creației
a făcut un ochi pentru cel ce nu-l avea.
Să fiu praful care a dat vederea!

Să fiu plămădită din picatura prafului
cosmic, ceresc
amestecat cu praful pământesc
cu praful pe care l- a numit om.
Să fiu praful care a ascuns
picăturile de sânge lângă cruce.

Să fiu praful care
primește iertarea veșnică!
Sunt doar femeie
plămădită dintr-o coastă
Sunt dintr-un întreg
o jumătate !